Planurile pe cari le face inima atkrnq de om, dar rqspunsul pe care -l dq gura vine dela Domnul. -

 Toate cqile omului sknt curate kn ochii lui, dar celce cerceteazq duhurile este Domnul. -

 Kncredinyeazq-yi lucrqrile kn mkna Domnului, wi kyi vor izbuti planurile. -

 Domnul a fqcut toate pentru o yintq, chiar wi pe cel rqu pentru ziua nenorocirii. -

 Orice inimq trufawq este o sckrbq knaintea Domnului; hotqrkt, ea nu va rqmknea nepedepsitq. -

 Prin dragoste wi credinciowie omul ispqwewte nelegiuirea, wi prin frica de Domnul se abate dela rqu. -

 Cknd sknt plqcute Domnului cqile cuiva, ki face prieteni chiar wi pe vrqjmawii lui. -

 Mai bine puyin, cu dreptate, deckt mari venituri, cu strkmbqtate. -

 Inima omului se gkndewte pe ce cale sq meargq, dar Domnul ki kndreaptq pawii. -

 Hotqrkri dumnezeiewti sknt pe buzele kmpqratului, gura lui nu trebuie sq facq greweli cknd judecq. -

 Ckntarul wi cumpqna dreaptq vin dela Domnul; toate greutqyile de ckntqrit sknt lucrarea Lui. -

 Kmpqrayilor le este sckrbq sq facq rqu, cqci prin neprihqnire se kntqrewte un scaun de domnie. -

 Buzele neprihqnite sknt plqcute kmpqrayilor, wi ei iubesc pe celce vorbewte cu neprihqnire. -

 Mknia kmpqratului este un vestitor al moryii, dar un om knyelept trebuie s`o potoleascq. -

 Seninqtatea feyei kmpqratului este viaya, wi bunqvoinya lui este ca o ploaie de primqvarq. -

 Cu ckt mai mult face ckwtigarea knyelepciunii deckt a aurului! Cu ckt este mai de dorit ckwtigarea priceperii deckt a argintului! -

 Calea oamenilor fqrq prihanq este sq se fereascq de rqu; acela kwi pqzewte sufletul, care vegheazq asupra cqii sale. -

 Mkndria merge knaintea pieirii, wi trufia merge knainte cqderii. -

 Mai bine sq fii smerit cu cei smeriyi, deckt sq kmparyi prada cu cei mkndri. -

 Cine cugetq la Cuvkntul Domnului, gqsewte fericirea, wi cine se kncrede kn Domnul este fericit. -

 Cine are o inimq knyeleaptq este numit priceput, dar dulceaya buzelor mqrewte wtiinya. -

 Knyelepciunea este un izvor de viayq pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

 Cine are o inimq knyeleaptq, kwi aratq knyelepciunea cknd vorbewte, wi mereu se vqd knvqyqturi noi pe buzele lui. -

 Cuvintele prietenoase sknt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, wi sqnqtoase pentru oase. -

 Multe cqi i se par bune omului, dar la urmq duc la moarte. -

 Cine muncewte, pentru el muncewte, cqci foamea lui kl kndeamnq la lucru. -

 Omul stricat pregqtewte nenorocirea, wi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

 Omul neastkmpqrat stkrnewte certuri, wi pkrktorul desbinq pe cei mai buni prieteni. -

 Omul asupritor amqgewte pe aproapele squ, wi -l duce pe o cale, care nu este bunq. -

 Cine knchide ochii, ca sq se dedea la gknduri stricate, cine-wi muwcq buzele, a wi sqvkrwit rqul. -

 Perii albi sknt o cununq de cinste, ea se gqsewte pe calea neprihqnirii. -

 Cel kncet la mknie preyuiewte mai mult deckt un viteaz, wi cine este stqpkn pe sine preyuiewte mai mult deckt cine cucerewte cetqyi. -

 Se aruncq soryul kn poala hainei, dar orice hotqrkre vine dela Domnul. -